Iarna unor zeite..

In miez de noiembrie îmi ningi din cerul gurii

Visele-mi sunt fulgii-ti ce-mi racoresc amarul

Amarul meu e mut si searbad fara tine, prefer sa-nghit venin si sa te am iubire

Iubire infinita ,care sa ma scoale din nestiutul suflu al gandurilor amare, sa ma trezesti din vise , sa-mi spui neincetat ca iarna vine , vine si tu ma zbori

....in tine

Nu am aripi,dar cu tine pot zbura si fara

Mi te gasesc adanc intrat in mine, si vantul imi sopteste , carandu-ma cu el, ca aripile tale sunt un trup de-al meu

Orizontul meu are linia buzelor tale înfipte-n sarut, te gasesc în nestire acolo unde ma caut,atât de mult începi sa-mi fiu,fara de tine eu fara de mine sunt

Incep sa ma alint prin tine ,sa te scot un pic la suprafata, caci tu esti un eu in nestire, ce domnesti plutind razandu-mi pe fata

Sa te fi avut vreodata,nu-mi aduc aminte...si-alung de mine visul,si ma cert ca nu-s cuminte...ca te doresc îngemanat în vene,ca te simt picând frumos pe pleoape

Ca te risipesc gângav prin perne si te traiesc în fiecare noapte

Iti visez surasul, cum mandru mi se inchina, cuvintele-ti sunt pline de dorul meu ce vine

Pe langa tine trece si ochii iti sclipesc cand verdele lor mi se prelinge in taina pe pereti, peretii unui suflet , al meu sa fie oare?

Cand tu,usor tii in brate o ardoare a vietii tale..

Si ma cutremur sacadat între intemperii de suflet

In umbra noptii,tacerea ta e urlet...nu-mi pot închipui de unde-mi maturi,atâtea frunze,atâtea toamne coapte

Hai vino de acum în fiecare noapte,sa ne îndragostim sub paturi

Si stiu ca-mi mangai o placere, ce doar a mea si-a ta va fi

Un copil din mine-mi spune cum o tiribomba in mine se va invarti cand tu avant iti vei lua

Pana la mine vei zbura, jumatate pe de-a intregul voi intra prin vena ta.

Ca sa-mi vezi surasul oglindit in ploaie, ineaca-mi pentru inceput din lacrimi intr-o alta apa, un pic mai dulce

Si pune-mi tristetile sa se culce in uitare!